Lucifer în Biblie


 

Legenda lui Lucifer e arhicunoscută în rândurile creştinilor şi nu numai. Îngerul care a dorit să-i ia locul lui Dumnezeu a devenit echivalent cu răul absolut. Din cel mai frumos înger, preferatul Domnului, Lucifer s-a transformat într-un monstru hidos, al cărui nume mulţi se feresc să-l rostească, de teamă să nu-l atragă în vieţile lor. Ceea ce probabil doar puţini ştiu e faptul că Lucifer, cel care s-a răzvrătit împotriva tatălui său, s-a luptat cu fratele său mai mic, Mihail, apoi a fost exilat pe Pământ împreună cu acoliţii săi, este inexistent în Biblie. Legenda şi numele său au apărut în urma interpretării eronate a unor versete din două capitole biblice, al 14-lea din Cartea lui Isaia şi al 28-lea din Cartea lui Iezechiel.

Cuvântul lucifer, care înseamnă „aducătorul luminii” era folosit în latină pentru a desemna o fază a planetei Venus (luceafărul de dimineaţă), după cum se poate observa din operele lui Marcus Terentius Varro, Cicero, Plinius cel Bătrân, Virgiliu, Ovidiu şi ale altor autori latini timpurii. Pentru luceafărul de seară, romanii foloseau un alt nume, vesper. Pe scurt, romanii numeau luceafărul de dimineaţă Lucifer, iar pe cel de seară Vesper, deşi era vorba despre aceeaşi planetă.

În Biblie, diavolul este numit în multe feluri (Satan, diavol, adversar, inamic, acuzator, marele balaur, şarpele cel bătrân, Beelzebub, Belial), dar nici măcar o singură dată Lucifer. În Cartea lui Isaia 14:4-17, profetul ce a dat numele capitolului îl descrie pe regele Babilonului ca pe un luceafăr de dimineaţă (helel în ebraică), căzut în ochii Domnului. Aşa cum era firesc pentru un roman, Eusebiu Sofronie Ieronim din Stridonul Dalmaţiei a tradus luceafărul de dimineaţă prin cuvântul latinesc lucifer. Cu toate acestea, unii interpreţi ai Bibliei au ignorat sensul real al cuvântului lucifer şi faptul că Isaia se referea în respectivul capitol la regele Babilonului, înţelegând că este vorba despre Satan şi despre decăderea lui. În A doua epistolă Sobornicească a Sfântului Apostol Petru 1:19, acelaşi cuvânt (phosphoros în greacă, echivalentul ebraicului helel) a fost tradus în latină tot prin lucifer, deşi nu există nicio  referire la Diavol. Iar în Apocalipsa 22:16, Iisus spune: „Eu sunt rădăcina şi odrasla lui David, luceafărul de dimineaţă (helel în ebraică, phosphoros în greacă şi lucifer în latină)”. „Înţelepţii” Bisericii au păstrat pentru aceste două pasaje sensul real al cuvântului lucifer, adică luceafăr de dimineaţă, însă nu au vrut nici în ruptul capului să aplice aceeaşi logică şi la Isaia.  Astfel, dintr-o eroare de interpretare, îngerul rebel s-a ales cu un nou nume, Lucifer, care a început să fie folosit pentru Diavol şi răspândit cu ajutorul unor lucrări precum Infernul lui Dante Alighieri, Paradisul Pierdut al lui John Milton, dar şi Biblia regelui James, folosită şi astăzi de cei mai mulţi vorbitori de limbă engleză.

Capitolele 13 şi 14 ale Cărţii lui Isaia se referă la „proorocia despre Babilon pe care a văzut-o Isaia, fiul lui Amos”. În versetul 4, Yahweh îi spune limpede lui Isaia: „Tu vei cânta cântecul acesta de ocară împotriva împăratului Babilonului şi vei zice: (…) Cum ai căzut tu din ceruri, stea strălucitoare, fecior al dimineţii! Cum ai fost aruncat la pământ, tu, biruitor de neamuri! Tu care ziceai în cugetul tău: «Ridica-mă-voi în ceruri şi mai presus de stelele Dumnezeului celui puternic voi aşeza jilţul meu! În muntele cel sfânt voi pune sălaşul meu, în fundurile laturei celei de miazănoapte. Sui-mă-voi deasupra norilor şi asemenea cu Cel Preaînalt voi fi». Şi acum, tu te pogori în iad, în cele mai de jos ale adâncului! Cei ce te văd îşi întorc privirea în spre tine şi se uită cu luare aminte zicând: «Oare acesta este omul de care tremura pământul şi împărăţiile se cutremurau? Oare acesta este cel ce prefăcea lumea în pustiu şi cetăţile le dobora şi nu da drumul robilor săi?» Toţi împăraţii popoarelor se odihnesc cu cinste, fiecare în locaşul său. Şi numai tu eşti azvârlit departe de mormântul tău, ca o ramură fără de preţ, ca rămăşiţele celor care au fost ucişi cu lovituri de sabie, zvârliţi pe pietre de mormânt, ca un hoit călcat în picioare. Tu nu te vei pogorî în mormânt, căci tu ai pustiit pământul tău şi pe poporul tău l-ai ucis! Niciodată nu se va mai vorbi despre neamul celor răi!”. Aşadar, este foarte clar că aceste cuvinte se referă la regele Babilonului, nicidecum la îngerul răzvrătit. Acest rege a stârnit mânia dumnezeului evreilor în primul rând pentru că i-a cucerit pe evrei, iar în al doilea rând deoarece s-a crezut atotputernic, un zeu pe Pământ. „Oare acesta este OMUL de care tremura pământul” demonstrează că este vorba despre o fiinţă umană, nicidecum despre o entitate superioară. „Pe poporul tău l-ai ucis” se referă la poporul babilonian, subliniind încă o dată că pasajul de mai sus se referă la regele Babilonului, nu la vreun înger răzvrătit.

La fel stau lucrurile şi cu Cartea lui Iezechiel. Aici, Yahweh îl trimite pe profet cu ameninţări la mai multe popoare. În capitolul 24 îl trimite la israeliţi, în capitolul 25 la amoniţi, moabiţi, edomiţi şi filisteni, în capitolele 26-28 la fenicienii din Tir, în capitolul 28 la sidonieni, în capitolul 29 la egipteni, în capitolul 30 la egipteni, etiopieni, libieni şi lidieni, în capitolele 31-32 din nou la egipteni, în capitolele 33-34 la israeliţi, în capitolul 35 la muntele Seir, în capitolul 36 la munţii Israelului iar în capitolele 38-39 la regele din Roş, Meşec şi Tubal. Ameninţările lui Yahweh prin gura lui Iezechiel erau îndreptate către oameni, israeliţii care şi-au pierdut credinţa dar şi duşmanii Israelului. În capitolele 26 şi 27 se observă foarte clar că Yahweh se referă la oraşul Tir din Liban („Iată sunt împotriva ta, Tirule, şi voi ridica împotriva ta popoare multe, cum îşi ridică marea valurile sale”, „Şi tu, fiul omului, ridică plângere împotriva Tirului, şi zi către el…”). Capitolul 28 continuă ameninţările la adresa oraşului Tir, de această dată îndreptându-se către conducătorul său: „Fost-a cuvântul Domnului către mine şi mi-a zis: Fiul omului, spune celui ce domneşte în Tir: Aşa zice Domnul Dumnezeu: Inima ta s-a înălţat şi a zis: «Sunt un dumnezeu şi stau pe scaunul lui Dumnezeu în inima mărilor», dar tu, deşi nu eşti Dumnezeu, ci om, îţi închipui în inima ta că eşti la fel cu Dumnezeu” (1-2). Rămâne un mister modul în care cei mai mulţi consideră că este vorba despre Lucifer, când scrie negru pe alb: Yahweh îl trimite pe Iezechiel la cel ce domneşte în Tir, adică la regele cetăţii. Acest rege era un om, nicidecum un înger. Altfel, probabil s-ar fi găsit câteva mărturii scrise, mai ales în Biblie, care să ateste faptul că, în timpul lui Iezechiel, un înger a condus o cetate. Din citatul de mai sus se înţelege că acest rege a devenit foarte arogant, considerându-se un (dumne)zeu. Pasajul „nu eşti Dumnezeu, ci om” subliniază foarte clar că acest conducător al Tirului era om, nu înger sau Dumnezeu. Dacă s-ar fi referit la Lucifer, fără îndoială că pasajul de mai sus ar fi specificat „nu eşti Dumnezeu, ci înger”. În continuare aflăm şi motivele aroganţei regelui din Tir: „Iată, tu îţi închipui că eşti mai înţelept decât Daniel şi nu sunt taine ascunse pentru tine; prin înţelepciunea ta şi cu mintea ta ţi-ai agonisit bogăţie şi ai adunat în vistieriile tale argint şi aur; prin înţelepciunea ta cea mare, prin ajutorul negoţului tău, ţi-ai sporit bogăţia şi mintea ta s-a îngâmfat cu bogăţia ta” (3-5). Datorită faptului că mintea sa a născocit o metodă de a se îmbogăţi, regele s-a considerat foarte înţelept. Într-adevăr, descoperirile arheologice relevă faptul că oraşul Tir a fost unul foarte bogat în antichitate, lucru pe care îl explică mai pe larg capitolul 27 din Cartea lui Iezechiel. Prin urmare, regele din Tir s-a îmbogăţit foarte mult de pe urma negoţului, lucru ce i-a crescut şi aroganţa. Deoarece era foarte bogat şi foarte inteligent (din punctul său de vedere), regele s-a considerat un zeu printre oameni. Nu orice zeu, ci chiar cel mai mare dintre toţi, Dumnezeu. Motivul supărării lui Yahweh este evident: „De aceea, aşa zice Domnul Yahweh: Pentru că tu te-ai asemănat cu Yahweh, iată, Eu voi aduce împotriva ta pe străinii cei mai răi din toate popoarele, şi aceia îşi vor scoate sabia împotriva frumoasei tale înţelepciuni şi vor întina strălucirea ta; în mormânt te voi coborî şi vei muri în inima mărilor de moartea celor ucişi” (6-8). Yahweh susţine că regele din Tir va coborî în mormânt, murind înecat. Dacă ar fi fost vorba despre un înger, acesta nu ar fi putut să moară. Nicăieri nu afirmă Biblia că îngerii pot muri. Biserica spune că Lucifer a fost închis în lumea subterană, va fi eliberat la Apocalipsă, va fi închis din nou pentru câteva mii de ani, din nou eliberat, apoi legat pentru totdeauna. Dar nu omorât. Însă pasajul de mai sus susţine că regele din Tir va fi ucis. În plus, dacă Yahweh s-ar fi referit la Lucifer, spunând că îl va ucide, această idee ar fi contrazis Apocalipsa lui Ioan care susţine că Lucifer nu e mort, ci legat în Adânc. „Spune-vei oare înaintea ucigaşului tău: «Eu sunt un dumnezeu», când tu eşti un om în mâna celui care te ucide, iar nu Dumnezeu? Vei muri de mâna străinilor, de moartea celor netăiaţi împrejur, căci Eu am spus aceasta, zice Domnul Yahweh” (9-10). Din nou apare ideea că regele din Tir este doar un om şi că va fi ucis de către oameni. Repet, dacă ar fi fost vorba despre Lucifer, acesta nu ar fi putut fi omorât, conform părerii Bisericii. Iar dacă Mihail nu a reuşit să-l ucidă, mai mult ca sigur nu ar reuşi asta nici nişte simpli oameni. În versetele 11-12 se subliniază din nou ideea că este vorba despre regele din Tir, un om, nu un înger: „Şi a fost cuvântul Domnului către mine şi mi-a zis: Fiul omului, plânge pe regele Tirului şi-i spune...”.

Pasajul care a dat povestea căderii lui Lucifer este următorul: „Aşa zice Domnul Yahweh: Tu erai pecetea desăvârşiri, deplinătatea înţelepciunii şi cununa frumuseţii. Tu te aflai în Eden, în grădina lui Yahweh; hainele tale erau împodobite cu tot felul de pietre scumpe: cu rubine, topaze şi diamante, cu crisolit, onix şi iaspis, cu safir, smarald, carbuncul şi aur; toate erau pregătite şi aşezate cu iscusinţă în cuibuleţe şi puse pe tine în ziua în care ai fost făcut. Tu erai heruvimul pus ca să ocroteşti; te aşezasem pe muntele cel sfânt al lui Yahweh, şi umblai prin mijlocul pietrelor celor de foc. Fost-ai fără prihană în căile tale din ziua facerii tale şi până s-a încuibat în tine nelegiuirea. Din pricina întinderii negoţului tău, lăuntrul tău s-a umplut de nedreptate şi ai păcătuit, şi Eu te-am izgonit pe tine, heruvim ocrotitor, din pietrele cele scânteietoare şi te-am aruncat din muntele lui Yahweh, ca pe un necurat. Din pricina frumuseţii tale s-a îngâmfat inima ta, şi pentru trufia ta ţi-ai pierdut înţelepciunea. De aceea te-am aruncat la pământ şi te voi da înaintea regilor spre batjocură. Prin mulţimea nelegiuirilor tale, săvârşite în negoţul tău nedrept, ţi-ai pângărit altarele tale; şi Eu voi scoate din mijlocul tău foc, care te va şi mistui; şi te voi preface în cenuşă pe pământ înaintea ochilor tuturor celor ce te văd. Toţi cei ce te cunosc între popoare se vor mira de tine, vei ajunge o groază şi în veci nu vei mai fi” (12-19). Toate fragmentele dinainte de acesta indică foarte clar faptul că este vorba despre un om, nu despre un înger. Interpretarea cea mai exactă a pasajului de mai sus este următoarea: regele din Tir era un om foarte credincios, pe placul lui Yahweh, până în momentul în care s-a îmbogăţit („Fost-ai fără prihană în căile tale din ziua facerii tale şi până s-a încuibat în tine nelegiuirea”). Drept urmare, zeul evreilor s-a supărat pe fostul său protejat, preferând să-l ameninţe prin gura unui profet, decât să-l pedepsească aşa cum ar face un dumnezeu atotputernic. Unii consideră că fraza de mai sus se referă la un înger, deoarece doar o astfel de fiinţă ar putea fi neprihănită, în timp ce toţi oamenii se nasc păcătoşi. Ideea absurdă că toţi oamenii se nasc cu păcatul primordial, de care pot scăpa doar prin botez, a fost introdusă de Biserica . Vechiul Testament nu susţine această ipoteză, ci chiar consideră unii oameni ca fiind neprihăniţi. Iată câteva exemple: „Noe era om drept şi neprihănit între oamenii timpului său” (Geneza 6:9), „Să mă cântărească în cumpăna dreptăţii şi Dumnezeu să cunoască neprihănirea mea.” (Iov 31:6), „Neprihănirea poartă pe cei drepţi, iar strâmbătatea prăpădeşte pe cei vicleni.” (Pildele lui Solomon 11:3), „Cel fără de lege este răsturnat de răutatea lui, iar cel drept găseşte scăpare în neprihănirea lui.” (Pildele lui Solomon 14:32), „Mai de preţ este săracul care umblă intru neprihănirea lui, decât un bogat cu buze viclene şi nebun.” (Pildele lui Solomon 19:1), „Mai de preţ e săracul care umblă întru neprihănirea lui, decât cel prefăcut în căile lui, chiar dacă e bogat.” (Pildele lui Solomon 28:6), „amăgind gândul bun şi neprihănit al stăpânilor prin vorbărie vicleană şi mincinoasă.” (Estera 8:12). Aşadar, ideea că oamenii nu pot fi neprihăniţi este în contradicţie cu învăţăturile Vechiului Testament.

Despre oamenii credincioşi se spune chiar şi astăzi că sunt mai aproape de Dumnezeu, iar despre cei care îşi pierd credinţa că s-au îndepărtat de Dumnezeu. Aceeaşi idee este prezentată şi mai sus: regele din Tir era foarte credincios, adică aproape de Yahweh, în Eden, pe muntele sfânt. Scriitorul biblic a folosit o metaforă pentru a sublinia cât de credincios era regele, ceea ce înseamnă că pasajul de mai sus nu trebuie interpretat literal. Prin puritatea sa sufletească, datorată credinţei sale, regele era desăvârşit în ochii lui Yahweh, care îi pregătise deja un loc în rai şi chiar un rol de înger (heruvim). Când afacerile regelui au început să producă averi, acesta a uitat de credinţă şi de zeul său, considerându-se el însuşi un zeu pe Pământ („Din pricina întinderii negoţului tău, lăuntrul tău s-a umplut de nedreptate şi ai păcătuit”). Pierzându-şi credinţa s-a îndepărtat de Yahweh, adică, metaforic vorbind, a căzut din locul pe care îl ocupase în preajma dumnezeului său. Observăm că afacerile pe care regele le întreprindea erau cam necurate, din moment ce Yahweh se referă la „mulţimea nelegiuirilor tale, săvârşite în negoţul tău nedrept”. Aceste afaceri plus aroganţa regelui din Tir l-au mâniat pe Yahweh, ducând la pierderea locului din rai pe care şi-l câştigase anterior prin credinţă.

Acestea sunt pasajele care au dat naştere legendei căderii lui Lucifer. În Biblie nu este vorba despre niciun înger răzvrătit, ci doar despre doi regi care s-au crezut zei, aşa cum procedau de altfel majoritatea. Iată şi părerea Bisericii Ortodoxe referitoare la Lucifer: „în Isaia 14:12, titlul de «steaua dimineţii» (Lucifer) este dat tiranului rege babilonian, despre care profetul spune că va cădea. Acest pasaj a fost aplicat ulterior prinţului demonilor, astfel că numele de «Lucifer» a început să fie folosit pentru Satana şi a fost răspândit cu ajutorul unor lucrări precum ,«Infernul» lui Dante Alighieri şi «Paradisul Pierdut» al lui John Milton, dar pentru vorbitorii de engleză cea mai mare influenţă a fost determinată de utilizarea în traducerea engleză a Bibliei King James. Un pasaj similar din Iezechiel 28:11-19, privind «regele din Tir», a fost aplicat, de asemenea, şi lui Satana, contribuind la imaginea tradiţională a Satanei şi a căderii sale.” (http://ro.orthodoxwiki.org/Lucifer). Ce spune Biserica? Că în Isaia 14:12 şi Iezechiel 28:11-19 nu este vorba despre îngerul decăzut, ci despre regele Babilonului şi cel al Tirului. Iar acele pasaje au fost aplicate ulterior Satanei.

Dacă numele şi legenda lui Lucifer sunt pure invenţii ale oamenilor, putem fi siguri că el este real?

39 Răspunsuri to “Lucifer în Biblie”

  1. catalin Says:

    Raul are multe nume, si cand spun asta ma refer la acele entitati care si-au pus amprenta negativa asupra civilizatiei umane.
    Sa o luam de jos in sus :

    I . Ingerii cazuti ai lui Jehovah din cartea lui enoh:

    Pe cand copii oamenilor se inmultisera in acele zile. s-a facut ca ficele lor s-au nascut gratioase si frumoase. Si atunci, cand ingerii, copii Cerurilor, le-au vazut, s-au indragostit de ele; si ei si-au spus unii altora: sa ne alegem femei din rasa oamenilor si sa avem copii cu ele. Atunci, Samyaza, seful lor a zis: ” Eu ma tem ca voi nu veti fi in stare sa va impliniti gandul vostru”. Si ca eu voi suporta singur pedeapsa pentru crima voastra”. Dar ei au raspuns: noi va juram. Si noi ne legam cu totii cu blestem; noi nu vom schimba cu nimic planul nostru, noi vom savarsi ceea ce am am hotarat. Intr-adevar ei au jurat si s-au legat intre ei printr-un legamant cu blestem. Ei erau in numar de 200 si coborau din Adis, loc asezat in apropierea muntelui Hermon. Acest munte era denumit Hermon (in original armon ), pentru ca acolo au jurat si s-au legat printr-un legamant cu blestem. Iata numele sefilor lor: Samyaza, seful lor, Urakabarameel, Akibeel, Tamiel, Ramuel, Danel, Azkeel, Sarakmyal, Asael, Armers, Batraal, Anane, Zavebe, Samsaveel, Ertael, Turel, Yomyael, Arazeal. Acestia erau sefii celor 200 de ingeri; si restul erau toti cu ei. Si ei si-au ales fiecare cate o femeie, si s-au apropiat de ele si au convietuit cu ele; si ei le-au invatat vrajitorii, farmece si insusirile radacinilor si arborilor.Si aceste femei ai zamislit si au nascut uriasi.Statura lor era de 300 de coti. Ei au inghitit tot ce munca oamenilor poate sa produca, si n-a fost chip sa fie saturati.Atunci s-au intors impotriva oamenilor insisi ca sa-i manance. Si au inceput a se repezi la pasari, la dobitoace, la taratoare si la pesti, pentru a-si potoli foamea cu carnea lor si setea cu sangele lor.Si atunci pamantul a murmurat impotriva celor rai.

    Azayel i-a mai invatat pe oameni sa faca sabii, cutite, scuturi, platose, oglinzi; el le-a aratat cum sa faca bratari si podoabe, cum sa foloseasca vopsele, arta de a-si inegri spancenele, de a folosi pietrle pretioase si tot soiul de spoieli, astfel incat oamenii s-au stricat.Nelegiuirea s-a intins; depravarea s-a inmultit, creaturile incalcau orice ordin si distrugeau tot ce le iesea in cale.
    Amazarak i-a invatat to felul de vrajitorii, de farmece si insusirile radacinilor.
    Armers i-a invatat arta de a dezlega vrajitoriile.
    Barkayal i-a invatat arta de a urmarii stelele.
    Akibeel i-a invatat semnele.
    Tamiel i-a invatat astronomia.
    Si Asaradel i-a invatat miscarile lunii.
    Si oamenii, pe punctul de a pieri, au murmurat si glasurile lor s-au ridicat pana la cer.

    Acesti ingeri cazuti au dat informatii oamenilor, iar cei care au avut acces la ele(illuminati) le-au folosit in scopuri malefice si asupritoare. De la ei vin toate invataturile hinduse si tot ce inseamna yoga, de la ei provin informatiile din kabbala.

    II. Insusi zeul evreilor Jehovah, care si-a batut joc de acest neam si de toate neamurile care au intrat in contact cu evreii. Inca am dubii ca el ar fi adevaraul creator al omului, eu cred ca el doar ne-a modificat genetic. Si mai cred ca el este un elohim cazut, adica care s-a desprins de la calea Tatalui Ceresc de care vorbeste IIsus.

    Toata aceasta batalie dintre bine(IISUS) su rau(JEHOVAH) se da pe sufletele oamenilor.

    Interesant ar fi daca ai face un articol despre PISTIS SOPHIA . As dori sa mai aflu si alte pareri despre aceasta carte.

    Apreciază

  2. În primul rând, nu lua mot a mot tot ceea ce e scris în cărţi. Fie că este vorba despre Cartea lui Enoh, Pistis Sophia, Biblia sau oricare alta, niciuna nu conţine adevărul absolut. E drept că aceste cărţi pot conţine anumite informaţii ce pot trece drept reale, dar sunt mult deformate. Prin urmare, în unele cărţi putem găsi fragmente dintr-un imens puzzle ce ne poate ajuta să descoperim adevărata istorie a lumii, dar nu tot adevărul. Cartea lui Enoh a fost scrisă prin secolele II-I î.Hr. de cel puţin doi autori. Prin urmare, dacă într-adevăr a fost vorba despre un exil pe Pământ al unor îngeri / zei / extratereştri, acesta a avut loc cu multe zeci de mii sau poate sute de mii de ani în urmă. Autorii Cărţii lui Enoh nu puteau şti toate amănuntele după atâta amar de vreme. Prin urmare, au inventat o poveste cu îngeri, în care şi-au inclus şi dumnezeul, pornind de la evenimentele reale care rămăseseră în memoria colectivă a umanităţii: exilul unor fiinţe pe Pământ, împerecherea acestora cu pământenii (experimente genetice) şi cunoştinţele dăruite de aceştia oamenilor. Dacă nu aveau toate amănuntele sumerienii, egiptenii, indienii, chinezii, babilonienii, olmecii, tracii şi alte popoare mult mai vechi decât cel evreu, de ce să credem că evreii cunoşteau adevărul absolut? Pentru că aşa ne învaţă Biserica? Despre aceşti zei decăzuţi au scris multe popoare cu mult timp înaintea evreilor, dar se pare că nimeni nu le bagă în seamă scrierile. Toată lumea citează cărţile evreieşti, ca şi cum ei sunt singurii deţinători ai adevărului. Şi ne mai mirăm cum de conduc evreii lumea. Pentru că noi le cerem să facă asta, considerându-i poporul ales, deţinătorii adevărului dumnezeiesc şi cei mai inteligenţi oameni (prin promovarea intensă a geniilor lor, precum Einstein, Freud sau Marx).
    Aceşti îngeri / zei / extratereştri exilaţi aici au dat oamenilor diverse învăţături, nu doar cele hinduse, yoga şi kabbalah. De fapt, ne-au dat cam tot ce e important, de la ritualurile preoţeşti până la construirea monumentelor megalitice. Chiar şi avântul tehnologic pe care l-a luat omenirea în ultimul secol se datorează tot lor.
    Numele dumnezeului evreilor este Yahweh, scris YHWH, nu Jehova. Din cauza interdicţiei de a pronunţa numele divin, unii rabini au combinat cuvintele Adonai şi YHWH, rezultând Yehova. Însă, pentru evrei, Yahweh este numele dumnezeului lor (format din numele egiptean al Lunii, Yah, şi verbul weh, care înseamnă „a deveni”). Acesta, numit Marduk de babilonieni, Utu de sumerieni, Horus de egipteni sau Apollo de greci, nu este creatorul oamenilor. Ci tatăl său, Enki (Lucifer, Osiris, Kronos, Loki, Şiva, Azazel, Samael, Zamolxis, etc.). Acesta a creat doar corpurile noastre pe cale genetică, nevând nicio putere asupra sufletului şi a spiritului. Yahweh / Marduk doar şi-a atribuit faptele predecesorilor săi în momentul în care a primit domnia Pământului. Cu experimentele genetice se ocupa tot tatăl său, Enki, iar Yahweh a continuat munca tatălui său.
    Iisus era reîncarnarea lui Enlil (Seth, Zeus, Baal Hadad, Vişnu, Mihail, etc.) iar lupta sa cu Yahweh / Marduk poate părea o luptă între bine şi rău. În realitate, însă, şi aceste aspecte sunt unele relative. Lupta nu se dă nicidecum pentru suflete, ci pentru putere, aşa cum am mai spus de câteva ori până acum. Niciuna dintre tabere nu dă doi bani pe noi aşa că nu văd de ce i-am clasifica în buni şi răi. Poate ar fi mai potrivit să-i numim răi şi mai puţin răi.
    În comentariul anterior mi-am exprimat părerea despre scrierile gnosticilor, în care este inclusă şi Pistis Sophia. Nu ştiu dacă voi scrie ceva în mod special despre această carte, deoarece în viitorul apropiat nu îmi va mai permite timpul să scriu sau să citesc. Dar, poate, într-o zi…

    Apreciază

  3. „În comentariul anterior mi-am exprimat părerea despre scrierile gnosticilor, în care este inclusă şi Pistis Sophia. Nu ştiu dacă voi scrie ceva în mod special despre această carte, deoarece în viitorul apropiat nu îmi va mai permite timpul să scriu sau să citesc. Dar, poate, într-o zi…”->Mie mi se pare că gnosticii psoedă cea mai realsită viziune asupra lumii.Ei spun că un creator ce adună în sine Binele şi Răul modelează materia din Univers.Consider concepţia creştină puţin deplasată.Dacă Dumnezeul ce îi creaază pe protopărinţi e bun,cum se face că în ei se naşte răzvrătirea?Pe deasupra,creaţia nu poate fi rea în timp ce creatorul e în totalitate malefic.Dar nu înţeleg cum s-a putut desprinde o asemenea filozofie pesimistă.

    Apreciază

  4. Da, gnosticii au avut acces la anumite informații. Nu degeaba considerau că au primit „cunoașterea”. Cât despre filosofia pesimistă a creștinismului, e prea mult de discutat. Și, după cum ți-am mai spus, timpul nu-mi permite.

    Apreciază

  5. Vara aduce nu doar timp frumos şi ţânţari care trezesc erosul uman,ci şi timp liber pe o micuţă insulă din Grecia.Cum pot unii să aibă atâta noroc şi să se plângă?Deja sună a familia Addams.

    Apreciază

  6. Lucrurile nu sunt întotdeauna așa cum par. De fapt trebuia să parcurg un drum de 54 de ore pentru a ajunge pe o piatră unde ar fi trebuit să hâiesc mai rău ca un sclav câte 14-15 ore pe zi pentru „fabuloasa” sumă de 400 de euro. Probabil am față de prost, dar încerc să demonstrez contrariul, așa că am refuzat „super-oferta”. Nu știu unde voi dispărea în viitorul apropiat, dar cel mai probabil mă voi întoarce pe insula Afroditei.

    Apreciază

  7. Eu nici măcar nu ţi-am văzut faţa,deci nu-mi dau cu părerea.De exemplu,eu cunosc persoane care se vând şi mai ieftin.Un enigmatic X o întreabă pe o gingaşă Y dacă ar da 3 lei să-l cumpere.Se pare că dânsul valorează mai puţin decât un super-glue.

    Apreciază

  8. Tocmai am găsit 10 lei. Îl cumpăr eu pe acest „enigmatic X” și încă doi ca el, ca să am o colecție XXX. Nu pentru mine, ci pentru „gingașa Y” care nu s-a mulțumit cu un singur X.

    Apreciază

  9. Poate din încrucişarea lor iese un bebe porno(grafic).

    Apreciază

  10. Cât timp nu iese pe lângă mine, nu mă interesează. Dar așa, de dragul conversației, oare cât o valora copilul?

    Apreciază

  11. Cred că jumătate din tată.Vreo 50 de bani.Mai puţin decât covrigul de peste drum care s-a scumpit.

    Apreciază

  12. Scump, doamnă! Dincolo era mai ieftin!
    Păcat, am dat toți banii pe tați și nu-mi mai ajung pentru copil. Oricum n-am nevoie de ei, așa că încerc să caut mărunți pentru „gingașa Y”. Ceva bun cred că știe să facă, încât să-și merite banii. Și sper că nu e nici ea prea scumpă.

    Apreciază

  13. Dar nici nu e ieftină,că doar n-o cheamă Eugenia şi nici bărbaţii n-o dezbracă de ambalaj de parcă ar fi îngheţata aceea pe care o vezi în reclame.

    Apreciază

  14. Eee… În cazul ăsta nu mai cumpăr pe nimeni. Oricum nu mă înnebunește shopping-ul.
    Cred că te plictisești tare la ora asta dacă stai să aberezi cu mine despre așa ceva…

    Apreciază

  15. De fapt,mă tot întreb cum se face că semănăm aşa de bine.Asta sigur nu mă plictiseşte.Oricum,eu vorbesc de două ori mai mult decât tastez.E un exerciţiu bun de dexteritate.Sigur Dexter ar fi mândru de mine.

    Apreciază

  16. Normal că semănăm. Doar provenim cu toții din aceiași proto-părinți Adam și Eva. Sau din Noe și anonima sa consoartă. Sau din aceleași maimuțe. Sau… nu mai știu. E prea complicată religia pentru mine.
    Sunt sigur că Dexter e mândru de tine. Cel cu laboratorul, din desenele de pe Cartoon Network. 😀

    Apreciază

  17. Eu mă refeream şi la cel care ucide oameni din plăcere.
    „E prea complicată religia pentru mine.”->Eu încer să-mi explic cum pot să mai trăiesc după ce am citit toate acele lucruri.Nu mă refer la Biblie,că o lecturasem fragmentar şi înainte.Oricum,deşi mă plictiseşte şi o citesc ca să adorm mai repede,am început s-ă devorez ca pe maculatură de proastă calitate.Multă şi dezgustătoare.

    Apreciază

  18. Știu la care Dexter te refereai. Era doar o glumă ce părea a fi evidentă.
    Dacă asta crezi despre Biblie, nu știu de ce îți mai pierzi timpul cu ea. Sunt o grămadă de cărți interesante în lumea asta care merită citite. Sunt și alte metode de a adormi mai puțin… dezgustătoare.

    Apreciază

  19. Ehe,cam aici încep să devin enervantă.Eu interpretez fiecare cuvânt.Parcă aş gândi matematic în litere.
    Citesc Biblia din ambiţie.Asimilez informaţia ca ăia care citesc de pe promter cuvinte pe care le stâlcesc şi apoi le distorsionează sensul.Sunt imună.Câteodată şi mai râd forţat ca să nu mă întorc la altă lectură inutilă.

    Apreciază

  20. Încearcă „Biblia hazlie” a lui Leo Taxil. E mai amuzantă și chiar educativă.

    Apreciază

  21. Dar Karmasutra?E o altă Biblie a sexologiei.

    Apreciază

  22. „Sunt o grămadă de cărți interesante în lumea asta care merită citite. Sunt și alte metode de a adormi mai puțin… dezgustătoare.”->Eu mă refeream că din cauza ta am desăvârşit drumul de la credinţă la indiferenţă.Oricum,eu păstrez 95% din drepturile de proprietateSchimbarea există de vreo 4-6 ani,însă trebuia să dau vina pe cineva pentru reuşită.Ai dat naştere unui monstru. :))

    Apreciază

  23. Uite așa m-am transformat eu în doctorul Frankenstein…
    Poți să dai vina pe mine, că sunt obișnuit cu postura de oaie neagră. Mă aștept să mă acuze cineva și de catastrofa de la Cernobâl ori, de ce nu, de începerea războiului troian. Pe lângă astea, transformarea ta e mic copil. Ceea ce înseamnă că trebuie să-i urăm și la mulți ani astăzi.
    Kamasutra e educativă, dar studiată doar în teorie nu are niciun efect. Practica e cea care o transformă într-o operă de artă.

    Apreciază

  24. Da,însă există o lege în România care spune că,momentan,nu am voie să încerc să fac mişcări de contorsionism şi gimnastică.Dar mai am doar 642 de zile până mă voi putea îmbăta cu şampanie.Te invit şi pe tine(asta dacă vrei),dar nici măcar eu nu ştiu unde.

    Apreciază

  25. În aproape doi ani se pot întâmpla multe. Anunță-mă peste 640 de zile și mai vedem.

    Apreciază

  26. Ar trebui să iau afirmaţia pe post de compliment sau invitaţie pentru mai târziu?Oricum,am să trăiesc ca să fac ceva împreună cu cineva.Orice!

    Apreciază

  27. Nu e nici compliment, nici invitație, ci doar un răspuns la o invitație. Nu știu unde voi fi sau ce voi face săptămâna viitoare, prin urmare nu-mi permit să-mi fac planuri pentru doi ani.
    Vrei să faci ceva anume și cu cineva anume sau e vorba de orice și cu oricine?

    Apreciază

  28. Eram ironică.Pe deasupra,e pra pretenţios spus că am propus o invitaţie.În legătură cu ceea ce vreau să fac acum sau peste x zile,nici măcar eu nu am idee.Dacă mă întrebi cum va fi viaţa peste 5-7 ani,îmi imaginez scenarii un pic apocaliptice.Dar ştiu ce nu doresc să fac şi astfel voi afla ce caut prin eliminare de opţiuni care alcătuiesc o infinitate de variante.

    Apreciază

  29. Ești norocoasă. Eu știu ce vreau să fac dar momentan nu pot. Sper ca într-un viitor nu prea îndepărtat să se schimbe lucrurile.
    Adresa ta de e-mail de aici e valabilă? Pentru că ți-am trimis un mail.

    Apreciază

  30. Oare de ce crezi că am afişat-o?
    P.S.:N-am primit niciun mesaj.E-un complot înfricoşat!

    Apreciază

  31. Unii pun adrese la mișto. L-am mai trimis odată. Dacă nici acum nu ajunge, înseamnă că m-au blestemat șarlatanii maeștrii reiki cu care m-am certat ieri…

    Apreciază

  32. Cum se face că tu ai de-a face cu ciudăţei ce se joacă cu forţele întunecate?Mie chiar mi-e dor să mai pun chestionare unei instanţe religioase.
    Imaginea mi se pare un fake.Dacă te uiţi mai atent la vârful săgeţii,vei observa că e mai puternit tuşată acolo.Nu-s vreo solemnitate în mitologie,dar am să risc să-mi dau cu părerea.
    1)Săgeata în jos mă duce cu gândul la cădere ori la o lume subterană,deci ascunsă Universului observabil.
    2)Liniile paralele au vreo 3 variante.Se referă la o luptă între două entităţi,fac aluzie la semnul valurilor pe care îl are Vărsătorul ori simbolizează două energii paralele care circulă în spaţiu cu aceeaşi putere.
    P.S.:De fapt,nu-l(mesajul) căutasem unde trebuie.Înainte să-l deschid,aveam vreo 333 de mesaje necitite.Ar trebui să cred că-i vreun semn? 😀

    Apreciază

  33. Imaginea nu e fake, e făcută de mine în Paint. Știu că nu am talent la desen, mai ales cu mouse-ul. M-am trezit într-o dimineață cu simbolul ăsta pe mână și sunt foarte curios să aflu dacă l-a mai întâlnit cineva vreodată. Ceva trebuie să însemne, că doar nu-mi apar zgârieturi cu forma asta din întâmplare. Știu că seamănă cu multe simboluri, dar pe mine mă interesează unul cu exact această formă.
    Nu e un semn, ci jumătate de semn. Așteaptă să se dubleze numărul lor. 🙂
    Am un talent la a atrage astfel de persoane „iluminate” încă de mic. Cei de care vorbesc îmi copiaseră patru articole fără să ceară măcar o banală permisiune. Când le-am cerut să le șteargă, s-au supărat și din cei mai mari admiratori ai mei (așa cum se lăudau pe site-ul lor) au devenit cei mai aprigi contestatari, anunțându-mă că sunt un nebun arogant ce scrie chestii fără logică. Eu recunosc acest lucru, însă mă întreb cum ar trebui considerați cei care copiază patru articole fără logică ale unui nebun arogant. Nici n-o să aflu vreodată, ținând cont că n-am avut parte de iluminarea întunericului reiki-ului…

    Apreciază

  34. Ba ai fi putut s-o primeşti,însă ai refuzat Cunoaşterea Luciferică.
    „Am un talent la a atrage astfel de persoane „iluminate” încă de mic.”->Dă-mi şi mie o frântură,că tare mă chinuiesc în această văpaie.Eu sunt înconjurată de oameni pentru care Ocultologia înseamnă linii şi steluţe şi cărora le e frică de copii sub 12 ani.
    „Ceva trebuie să însemne, că doar nu-mi apar zgârieturi cu forma asta din întâmplare. Știu că seamănă cu multe simboluri, dar pe mine mă interesează unul cu exact această formă.”->De unde te-ai gândit că e un semn scandinav dacă nici tu nu eşti sigur de ce înseamnă?Ar fi putut fi o inscripţie din Africa sau un semn pierdut din Mezoamerica.Poate un stigmat religios ori e un semnal de la Divinitate că a ta credinţă trebuie să se schimbe şi să se metamorfozeze într-o formă periculoasă de subjugare.Şi mie mi se întâmplă să selectez cărţi cu violuri,incesturi sau legături homosexuale.Pur şi simplu nu mă impresionează.

    Apreciază

  35. Normal că refuz o asemenea „cunoaștere”. N-am nevoie de vreo astfel de „iluminare”. Cred că mă descurc singur destul de bine.
    Dacă știam ce înseamnă, nu mai întrebam pe alții. Seamănă cu runele scandinave ca formă și e normal să investighez și această posibilitate. Nu cred că e vreun semn de la Divinitate, pentru că în acea perioadă o copilă habaucă aplica pe mine ritualurile magice pe care tocmai le descoperise. Cel mai probabil e simbolul vreunei entități negative care m-a însemnat considerându-mă noua lui curvă. Dar cum nu accept o asemenea postură, probabil și-a luat semnul, și l-a băgat unde nici „iluminarea luciferică” nu ajunge și s-a cărat.
    În concluzie, înțeleg că nu ai întâlnit până acum simbolul ăla. Eu am să încerc să mai caut, că sunt curios cine vroia să mă facă târfa lui personală. Spre binele lui, sper să nu aflu, că nu-l mai scapă nici mă-sa.

    Apreciază

  36. Gândul îmi zboară obsesiv la faptul că runa reprezintă o zeitate a tunetului şi ploii care s-a pogorât ca Enki pe Pământ.Dacă un demon s-a îndrăgostit de tine şi încearcă să-ţi arate timid cât de mult speră să-i devii animalul de companie?Să vezi ce minunăţii am citit http://satanismul.blogspot.be/2010/11/demoni-zeii-iadului.html .Te şi învaţă cum să-i contactezi,dar fără să-ţi dea numărul lor de telefon.Ideea sună tentant,însă îmi imaginez că lasă urme şi destramă căsnicii.Cum o entitate cu calităţi ce deitate primordială ar alege să-şi petreacă nemurirea lângă un anonim?

    Apreciază

  37. Sau poate totul e doar în lumea imaginară creată de nebunia mea.

    Apreciază

  38. Cred că m-ai influenţat un pic,dar că şi eu permit.

    Apreciază

  39. Smoomouniossy Says:

    Hello! My name is Mandy Burwell and I live in Campbell,CA. I have read your blog post about Lucifer in Biblie | Conceptii anticonceptionale and I want to say that I am quite impressed with your professionalism on the subject!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: