Fotbalul românesc – de la giugiuc la sugiuc


ghghgjhjhjuytuyt

Dacă au trecut doar câteva zile de când fotbaliștii noștri au urcat pe statuie, de unde le-au dat ungurilor… trei goluri într-un meci ce poate fi intitulat „Posada Reloaded”, a venit rândul lor să se transforme în cadâne cu sugiuc înfipt în toate găurile. Cu gândul la viitoarele episoade din telenovela magnificului Suleyman, naționala noastră a încasat cu mândrie patriotică două goluri pline de sictirul și rahatul turcesc. După un eșec categoric al eunucilor noștri în fața spahiilor și ienicerilor sultanului Fatih Terim, nu putem decât să căutăm vinovați ori soluții. Cum găsirea unor vinovați pentru acest eșec nu rezolvă nicio problemă, e de preferat căutarea unei soluții. Astfel, după îndelungi considerente, am găsit singurele metode ce ar putea împiedica repetarea înfrângerii din această seară. Prin urmare, îl rog pe domnul Victor Pițurcă să ia în considerare următoarele tactici de pregătire a unui viitor meci împotriva Turciei, ținând cont de erorile din această seară:

În primul rând, alegerea jucătorilor nu a părut a fi prea inspirată, toți demonstrându-și neputința de a lupta de la egal la egal cu urmașii lui Mahomed Cuceritorul. Niciunui român nu i-a plăcut să-și vadă jucătorii înghesuindu-se aproape o sută de minute în propriul careu, „cu fundurile în poartă” (așa cum se spune adeseori într-un elevat limbaj fotbalistic), urlând cu disperare: „Dar deschideţi poarta… Turcii mă-nconjor… Vântul suflă rece… Rănile mă dor!”. Mi se pare că, la un moment dat, Pițurcă i-a strigat unui jucător sosit pe tușă pentru a se adăpa: „Du-te la oştire! Pentru ţara mori! Şi-ţi va fi mormântul coronat cu flori!”, răspunsul venind sec: „Să moară mă-ta…”. Prin urmare, avem nevoie de jucători cu experiență, care știu foarte bine cum să-i învingă pe turci. Drept pentru care, domnul Pițurcă ar trebui să ia în calcul selecționarea domnitorilor români care au obținut victorii împotriva otomanilor de-a lungul timpului, majoritatea chiar în inferioritate numerică. Îmi permit să îi sugerez selecționerului următorii posibili candidați pentru primul 11:

1. Carol I

2. Aron Vodă

3. Radu de la Afumați

4. Ioan Vodă cel Viteaz

5. Ștefăniță Vodă cel Tânăr

6. Alexandru cel Bun

7. Ștefan cel Mare

8. Iancu de Hunedoara

9. Mihai Viteazul

10. Mircea cel Bătrân

11. Vlad Țepeș (al cărui număr de pe tricou va fi format din două țepe)

Banca de rezerve ar putea fi ocupată de frații Buzești și de fiii babei Vrâncioaia. De asemenea, ca o măsură de precauție suplimentară, statul nostru ar trebui să îi ofere cetățenie română sârbului Baba Novac, ce s-a dovedit întotdeauna a fi un atacant redutabil, capabil de a schimba în orice moment soarta unei partide.

În al doilea rând, Arena Națională nu pare să fi fost locul cel mai inspirat pentru disputarea partidei. Nu știm dacă de vină au fost energiile negative din zonă (emanate de politicienii din apropiere) sau cele trei ceasuri rele ale zilei de marți, ori dacă suporterii maghiari ne-au lăsat ceva obiecte blestemate pe sub bănci, alături de dinți. Însă pentru maximizarea șanselor în fața Turciei, naționala noastră ar trebui să dispute meciuri la Rovine, Călugăreni, Vaslui, Chilia, Hârșova, Silistra, Plevna, Grivița I și II, Rahova, Smârdan sau Vidin. Dacă în aceste locuri i-am învins pe otomani în trecut, putem spera că istoria se va repeta. În cazul în care Federația Română de Fotbal nu se va putea hotărî asupra niciuneia dintre aceste locații, ar trebui să ia în calcul varianta disputării viitoarelor meciuri pe malul apelor sau în păduri, ghidându-se după indiciul lăsat în urmă de Mihai Eminescu în Scrisoarea III: „tot ce mişcă-n ţara asta, râul, ramul, mi-e prieten numai mie, iară ţie duşman este”. Avem nevoie de orice avantaj așa că ori încercăm absolut orice tactică, ori le plătim tribut turcilor la masa verde, în speranța că nu ne vor mai cotonăgi jucătorii antrenați din greu prin separeurile din Bamboo.

Apropo de tactică, cea adoptată de Pițurcă a fost total ineficientă. Prin urmare, domnul selecționer, între drumurile la cazinouri, ar putea încerca să studieze tactica militară adoptată de înaintașii noștri împotriva otomanilor, pe care să o aplice la rândul său. Pe scurt, înainte de următoarele meciuri contra turcilor, românii ar trebui să pârjolească tot pământul de la aeroport până la hotelul în care vor fi cazați adversarii noștri. În respectivul hotel, apa de la robinet va trebui otrăvită iar femeile violate preventiv. În plus, în noaptea dinaintea partidei, jucătorii noștri ar putea să procedeze precum Vlad Țepeș în 1462, adică să se deghizeze și să se infiltreze în camerele turcilor, pe care să-i ia la bătaie la adăpostul întunericului. În cazul în care bătaia degenerează, jucătorii noștri faultându-se reciproc, de teama unor eventuale accidentări se poate trece la planul B (de la Baiazid): obosirea turcilor printr-un mare bairam, unde să îi îndopăm până la refuz cu kebab, musaca, halva și baclava, până se umplu cu toții de rahat (evident, tot turcesc). Doar în acest mod vom putea vedea cum „duşmanii zdrobiţi cad ca nişte spice, de securi loviţi”, vorba lui Dimitrie Bolintineanu.

În concluzie, domnule selecționer Victor Pițurcă, doar urmând aceste sfaturi veți putea învinge naționala Turciei în viitoarele meciuri. Iar noi vom putea cânta cu mândrie din tribune: „N-avem oşti (a se citi „echipă”), dară iubirea de moşie e un zid, care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid (a se citi „Fatih Terim”)”.

PS: Ca mulțumire pentru aceste sfaturi, puteți paria pentru mine o mie de euro pe negru, să fie de sufletul meu. Dacă nu, sictir!

5 Răspunsuri to “Fotbalul românesc – de la giugiuc la sugiuc”

  1. Asta a fost un fel de „Vesnica Pomenire” :))
    Si daca am pierdut, ce mă? Lasă ca ne ajuta puterea ezoterică și razele violet ale lui Băsescu sa ne calificăm! Bă! Binilii învinge! Hai Romania!

    Apreciază

  2. UNUL DIN CELE MAI TARI ARTICOLE CITITE VREODATA. FELICITARI. M-AM SPART DE RIS SI, IN ACELASI TIMP, TI-AM DAT DREPTATE, EVIDENT. ERAM SIGURA CA VOM LUA BATAIE DE LA TURCALETI, NICI NU MAI ERA NEVOIE SA JUCAM….

    Apreciază

  3. Dacă erai sigură că vom lua bătaie, nu puteai să mă anunți și pe mine din timp? Astfel aș fi evitat să mă duc în bar îmbrăcat cu tricoul naționalei, neștiind pe unde să îl ascund la plecare, de rușine…

    Apreciază

  4. ridem, noi, ridem, dar oile (ca turcii nu servesc purcele) sunt moarte-n jilava…

    Apreciază

  5. Daca dragoste nu e, macar sex sa fie.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: