Arhivă pentru iulie, 2018

Din jurnalul unui inadaptat

Posted in Serioase şi plictisitoare on 12 iulie, 2018 by Claudiu-Gilian Chircu

E greu să lași totul în urmă și să pleci. Să părăsești un loc pe care l-ai numit „acasă”. Oameni pe care i-ai iubit, pe care i-ai considerat familie, parte din tine. Visuri, speranțe și idealuri, să începi un drum nou, necunoscut. Să nu-ți mai asculți strigătele inimii, ci doar șoaptele minții. Să lași în urmă tot ce a contat vreodată pentru tine, alegând un viitor incert și, cel mai probabil, solitar. Însă, în același timp, e greu și să rămâi într-un loc în care nu mai ești dorit, lângă oameni care nu mai au nevoie de tine, complicându-le existența în loc să le-o înfrumusețezi. Luându-le șansa de a fi fericiți și, în același timp, chiar și pe a ta. Așa că, oricât de greu ar fi, pleci, lăsându-ți în urmă o parte din suflet, fără posibilitatea de a o recupera vreodată. Fără să știe cineva de existența ei. O lași acolo, lângă oamenii pe care i-ai iubit, pentru a-i veghea și a-i ocroti pe nesimțite. Pentru a le oferi puțin din dragostea pe care ai simțit-o cândva pentru ei, chiar dacă nu vor ști asta vreodată. Pleci lăsând în urmă cea mai bună parte din tine și rămâi cu golul din suflet. Pe care îl umpli cu amintiri și cu speranța că vor fi bine. Apoi începi un nou drum, atingi alte suflete și ajungi la același deznodământ, mărind numărul bucăților de suflet lăsate în urmă. Ca niște firmituri pentru cineva care te poate găsi luându-le urma. Și care, de cele mai multe ori, nu mai apare…