Archive for the – Libertatea Category

Libertatea… de a nu alege nume satanice

Posted in - Libertatea, Jurnalism de 2 bani din Botswana, Religia reînţeleasă on 22 Decembrie, 2014 by Claudiu-Gilian Chircu

Libertatea... de a nu alege nume satanice

Ce ne-am face fără Libertatea, această sursă inepuizabilă de înțelepciune? Nici numele copiilor nu le-am putea alege singuri. Din fericire, ediția din 9 octombrie 2014 a acestei prestigioase publicații ne învață ce nume să nu alegem, bazându-se pe excepționalele cunoștințe lingvistice, teologice și mitologice ale autorului anonim: Citește în continuare

Libertatea… apei de a fi incredibilă

Posted in - Libertatea, Jurnalism de 2 bani din Botswana on 26 August, 2014 by Claudiu-Gilian Chircu

miley cyrus incredibilCe naiba e atât de incredibil?!? Are apă minerală în mână, nu sângele unei virgine sacrificate într-un ritual păgân de invocare a unor entități malefice extraterestre reptilo-hiperboreene, venite dintr-o dimensiune paralelă și, în același timp, perpendiculară pe a noastră… Mai bine ar merge un titlu de genul: „Incredibil! Șoc și groază! Fenomenal! Senzațional! Fabulos! Halucinant! Tulburător! Îngrozitor! Înfricoșător! Apocaliptic! Dezgustător! Șocant! Teribil! Lovitură de teatru! Răsturnare de situație! Extraordinar! Bă, ești prost? Ultima oră! Exclusiv! Dramă adevărată! Credeai că le-ai văzut pe toate? N-o să-ți vină să crezi! N-ai să bănuiești niciodată! N-ai să ghicești în veci! Scandalos! Așa ceva e imposibil! De-a dreptul pur și simplu! Să-mi trag palme! Demențial! Criminal! De coșmar! Pe bune! Uluitor! Traumatizant! Băga-mi-aș! De neimaginat! Sună-ți toți cunoscuții! E oficial! Cei de la Libertatea sunt cei mai dobitoci! Dă click aici ca să vezi dacă îi întreci! Dă apoi like și share! Citește continuarea în altă parte! Dă click și pe reclame, ca să ne luăm și noi salariul! Mai dă un click, ca să nu uiți mișcarea! Dă și o bere! Dă-te dracului! Cum nu vii tu, Țepeș doamne… Incredibil!”.

Libertatea… de a nu scrie nimic

Posted in - Libertatea, Jurnalism de 2 bani din Botswana with tags , , , on 4 Decembrie, 2008 by Claudiu-Gilian Chircu

libertatea-4-dec-2008

După o îndelungată aşteptare, în care Libertatea părea că nu mai are nicio şansă de îndreptare, iată că minunea s-a produs. Libertatea a publicat pe site-ul propriu cel mai tare articol din toate câte au apărut vreodată în această tentativă de tabloid. Adică un articol fără text şi fără fotografii. Trebuie să fim sinceri şi să recunoaştem că se putea mult mai bine (adică şi fără titlu), dar începutul e promiţător. Iar această zi trebuie ţinută minte şi sărbătorită în fiecare an, pentru că astăzi a apărut singurul articol din Libertatea fără nicio greşeală, singurul care merită să fie citit.

Bravo Libertatea, în sfârşit ai făcut ceea ce trebuie. Dacă ai proceda la fel cu toate articolele tale, valoarea ta ar creşte semnificativ. Iar eu aş fi cel mai fidel cititor al tău.

PS: Stimaţi angajaţi ai Libertăţii, sfatul meu e să-l anunţaţi urgent pe Dan Diaconescu, că am o presimţire neagră legată de dispariţia mâţei voastre din articol. Asta sigur e mâna lui Cioacă. Şi dacă nu găsiţi mâţa, n-o să mai aveţi cum să frecaţi pisoiul cu noi, ca şi până acum.

Libertatea… onaniştilor de a scrie articole

Posted in - Libertatea, Jurnalism de 2 bani din Botswana with tags , , , , , , , on 3 Decembrie, 2008 by Claudiu-Gilian Chircu

libertatea-3-dec-2008

Scriam acum ceva timp despre reporterul cu prea mult timp liber. Astăzi am aflat ce face atunci când nu se plimbă pe blocuri, cu colegii, pentru a căuta oameni care fac sex. Adică atunci când stă în faţa calculatorului, după ce şi-a îndeplinit norma zilnică de un articol scuipat cu greu între paginile ziarului. Sau ejaculat, ca să fie în ton cu situaţia de faţă. Ce ar putea face la calculator un om care urmăreşte pe ascuns alţi oameni în timp ce aceştia fac sex? Caută şi mai mult sex, bineînţeles. Lucru de care ne putem da seama din titlul articolului de astăzi. Deşi, sincer să fiu, ăsta nu e titlu. Doar o exprimare specifică muncitorilor de pe şantier, care dezvăluie caracterul autorului dar şi nivelul mult prea ridicat de obsedare sexuală. Am să-i spun totuşi titlu, că n-ar avea rost să-i caut un sinonim. Aşadar, din acest titlu, orice om poate surprinde disperarea, înfrigurarea, nerăbdarea şi chiar excitaţia ziaristului C. Radu Munteanu. Cum un om cu un grad normal de perversiune nu ar putea fi atât de disperat să vadă (din nou) poze cu o femeie goală, rezultă că domnul Munteanu e mai mult obsedat sexual decât jurnalist. N-aş vrea să ştiu cât de lipicioasă e tastatura la care îşi scrie articolele, în timp ce caută fete dezbrăcate pe net. Sau dacă îşi împleteşte părul din palmă, ca să nu-l deranjeze la… tastat. Ori dacă a încercat să-şi aducă gonflabila în redacţie, ca să nu-şi mai stropească colegii din jur atunci când se… documentează. Nu vreau să ştiu nici dacă porecla lui e Onan Barbarul. Chiar nu-mi pasă, cât timp nu voi fi nevoit să dau vreodată mâna cu el.

Nu vreau să-l jignesc pe domnul C. Radu Munteanu sau să aduc prejudicii imaginii sale mai imaculate decât rufele spălate cu nu ştiu ce detergent. Departe de mine acest lucru. Am un profund respect pentru dumnealui şi pentru toţi cei care i se aseamănă. Mai ales pentru colegii dumnealui de redacţie, care dau dovadă de acelaşi grad de profesionalism. Dar deja a început să bată la ochi. Întâi priveşte şi fotografiază (la o căldură de 40 de grade) doi oameni care fac sex, acum îi transmite Nicoletei Luciu mesaje disperate prin intermediul ziarului, din toată erecţia inimii sale. Adică, mai pe româneşte (ca să înţeleagă şi domnul Munteanu), când un om declară în public că e nerăbdător să (re)vadă o femeie goală în reviste pentru adulţi, înseamnă că omul ăla o bate în cap toată ziua. Nu pe acea femeie ci… partea anatomică a corpului său, de care depinde în totalitate prezenţa aşa-zisei raţiuni.

În momentul în care un jurnalist scrie articole cu o mână, iar cu cealaltă se gândeşte la Nicoleta Luciu, e normal ca în ziarul respectiv să apară numai lăbăreli. Partea bună pentru noi e că, prin onanism, oameni ca el nu au nicio şansă să se înmulţească.

Libertatea… de a-l muta pe Messi de la Barcelona

Posted in - Libertatea, Jurnalism de 2 bani din Botswana with tags , , , , , , , , on 29 Noiembrie, 2008 by Claudiu-Gilian Chircu

libertatea-29-noiembrie

Am crezut că, măcar în weekend, cei de la Libertatea se vor linişti şi vor încerca să pară normali. Însă, prostia nu are zile libere sau vacanţe. Lucru care se observă (şi) din articolul de sâmbătă, 29 noiembrie. Nu m-a mirat faptul că Balonul de Aur a fost câştigat de Cristiano Ronaldo. Bravo lui, a jucat bine, a ratat frumos un penalty în finala Ligii Campionilor. Deci merită trofeul. Ce m-a mirat cu adevărat e faptul că autorul necunoscut al articolului îl numeşte pe Messi “fostul jucător al Barcelonei”. Când argentinianul joacă la Barcelona de câţiva ani şi nu pare că vrea să se transfere la altă echipă prea curând. Dar să presupunem că Libertatea are dreptate, iar eu n-am aflat că Messi a plecat de la Barcelona.

Mai jos se pot observa rezultatele meciurilor din cea mai recentă etapă a campionatului Spaniei. În aceeaşi zi cu apariţia articolului în Libertatea, care îl numea pe Messi fost jucător al Barcelonei (29 noiembrie 2008), Barcelona a susţinut un meci în compania echipei FC Sevilla. Barcelona a câştigat partida cu 3-0 şi, culmea culmilor, fostul ei jucător, Lionel Messi, a înscris de două ori (în minutele 79 şi 90).

barcelona


Dacă sunteţi la fel de confuzi ca şi mine, probabil vă întrebaţi cum e posibil ca un fost jucător al unei echipe să înscrie (şi de două ori) pentru acea echipă. Eu am găsit 5 variante pentru acest lucru:

1. Conducerea Barcelonei îl concediase pe Messi în secret, fără ca nimeni să ştie acest lucru (în afară de Libertatea), însă l-a reangajat pe 29 noiembrie, pentru a juca împotriva Sevillei.

2. Messi nu mai juca la Barcelona însă a urmărit meciul din tribună. La un moment dat, supărat fiind probabil pentru că fosta sa echipă conducea doar cu 1-0, a intrat pe teren şi a înscris două goluri. Arbitrii au validat golurile, neştiind (ca şi mine), că Messi nu mai e jucătorul Barcelonei.

3. Plecat de la Barcelona, Messi a urmărit meciul la televizor, departe de stadion, şi a dat golurile cu puterea minţii.

4. Messi a plecat de la Barcelona însă şi-a lăsat acolo o clonă, iar nimeni nu şi-a putut da seama de diferenţa dintre copie şi original.

5. Messi nu a plecat niciodată de la Barcelona iar faptul că Libertatea îl numeşte “fostul jucător al Barcelonei” este doar dovada că aceşti aşa-zişi ziarişti nu se pricep nici la fotbal. Cu toate că şi-au adus oameni de la Pro Sport, inclusiv pe fostul redactor-şef al acelei publicaţii, Dorin Chi(l)otea.

Mult stimaţi şi mult prea respectaţi angajaţi ai acestei prestigioase publicaţii, acestea sunt variantele mele. A voastră care e?

Libertatea… de a-l confunda pe Diaconescu cu Bahmuţeanca

Posted in - Libertatea, - OTV, Jurnalism de 2 bani din Botswana with tags , , , , , , , on 28 Noiembrie, 2008 by Claudiu-Gilian Chircu

otv-in-vremurile-bune

Pentru prima oară în viaţa mea, aseară m-am uitat la OTV mai mult de un minut. Deoarece toată România urmărea cu sufletul la gură scandalul în care era amestecat Trăistariu, iar ai mei îmi povesteau tot ce vedeau la televizor despre acest lucru, m-am hotărât să aflu şi eu despre ce e vorba. Aşa că l-am urmărit pe Tarky ăsta la Diaconescu în emisiune, exact când povestea adevărul. Din ce am înţeles eu, cei de la Cancan l-au şantajat şi l-au obligat să meargă la diverse emisiuni cu o poveste inventată despre înclinaţiile anormale ale lui Trăistariu. În emisiunea lui Mădălin Ionescu de la Antena 1, încolţit de Minodora şi Nikita, Tarky n-a mai rezistat şi s-a hotărât să pună punct acestei poveşti. După terminarea emisiunii l-a sunat pe Trăistariu şi i-a povestit tot ce s-a întâmplat, apoi a plecat la OTV, unde Diaconescu l-a băgat imediat în direct. Acolo, el a povestit tot cu lux de amănunte, în premieră. Toate astea s-au întâmplat în noaptea dintre 27 şi 28 noiembrie, adică joi spre vineri.

libertatea-28-nov

Libertatea de vineri, 28 noiembrie, scrie mare despre Tarky, cu unele greşeli, probabil intenţionate. Cel puţin cea mai mare dintre ele. În primul rând, nu ştiu ce caută Tarky ăsta la rubrica “Vedete de la noi”. Din câte îmi amintesc e nevoie de ceva mai mult pentru a deveni vedetă dar, probabil, pentru ziaristul Bogdan Gâlcă, vedetă este oricine apare la televizor. În al doilea rând, Tarky nu e homosexual, ci bisexual. Nu ştiu dacă domnul Gâlcă a aflat acest lucru dar, dacă nu, îi propun să roage un copil de grădiniţă să îi explice diferenţa dintre cei doi termeni. “Superstarul” a declarat că a fost însurat (cu o femeie, logic) şi că preferă mai mult femeile decât bărbaţii. De unde înţelegem clar că omul e bisexual, nu homosexual. Iar în al treilea rând, dezvăluirile imitaţiei palide a lui Tarkan au avut loc la OTV, nu la Kanal D, în emisiunea lui Dan Diaconescu, nu a Adrianei Bahmuţeanu. Nu am auzit ca Tarky să fi fost la Kanal D şi nici nu pot demonstra asta pentru că nu am înregistrarea emisiunii. În schimb, pot altfel. Pe 27 noiembrie, emisiunea “La şuetă cu Bahmu” a fost între orele 15 şi 16:45. Emisiunea “Acces direct”, moderată de Mădălin Ionescu a ţinut de la ora 17 până la 19 fără ceva. După cum am mai spus, în emisiunea lui Ionescu, Tarky a continuat şarada cu fictiva relaţie dintre el şi Trăistariu, unde a fost încolţit de Minodora şi Nikita. Prin urmare, în niciun caz nu putea să spună adevărul în emisiunea Adrianei Bahmuţeanu, ca apoi să revină la vechea poveste câteva minute mai târziu, în altă emisiune. În plus, emisiunea “La şuetă cu Bahmu” este filmată la Studiourile Kentauros, amplasate în satul Ştefăneşti, aflat la jumătate de oră de marginea Bucureştiului. De la marginea Bucureştiului până la Antena 1 s-ar fi scurs alte minute bune, ceea ce înseamnă că, în niciun caz, Tarky nu ar fi putut ajunge de la Bahmuţeanca la Mădălin Ionescu într-un sfert de oră (de la 16:45 la 17). Iar ambele emisiuni sunt în direct. Aşa că, adevărul e unul foarte simplu: Tarkan de Oneşti a susţinut aceeaşi poveste inventată de Cancan prin toate emisiunile la care a fost invitat, ultima fiind “Acces direct”. La 19 a ieşit din emisiune, i-a spus adevărul lui Trăistariu şi i-a cerut protecţie. De la Antena 1 a plecat direct la OTV, unde a intrat în direct în jur de ora 20. Şi acolo a spus pentru prima oară adevărul. Nu la Kanal D, nu la Bahmuţeanca.

Prin urmare, nu cred că domnul ziarist Bogdan Gâlcă a confundat OTV-ul cu Kanal D, şi nici pe Diaconescu cu Bahmuţeanca. E puţin cam greu să-i confunzi pe cei doi, chiar de ai suferi de glaucom. Diferenţele sunt multe şi evidente. De unde trag concluzia că adevărul a fost denaturat în mod intenţionat, pentru simplul fapt că Bahmuţeanca e de-a lor şi trebuia să i se facă puţină reclamă, chiar şi nemeritată (Bahmuţeanca are o rubrică în Libertatea, unde răspunde scrisorilor cititorilor). Nu contează că nu s-a întâmplat ceea ce e scris în articol, important e ca angajaţii / colaboratorii Libertăţii să-şi asume cât mai mult meritele altora.

Sper să nu citesc în Libertatea prea curând că Alina Plugaru a luat premiul Nobel pentru literatură după ce a recunoscut că este autoarea Bibliei originale, că “E=mc2” sunt primele cuvinte ale Simonei Sensual, rostite exact înainte de a se naşte, sau că Nostradamus şi-a scris celebrele versete după ce a citit jurnalul lui Ogică.

Libertatea… de a lua boli de la Alina Plugaru

Posted in - Libertatea, Jurnalism de 2 bani din Botswana with tags , , , , , , , , on 31 Octombrie, 2008 by Claudiu-Gilian Chircu

Într-adevăr, ce noroc pe capul Alinei Pularu că a supt-o cui trebuie la Libertatea, pentru a fi promovată! Ce noroc pe capul lui Mihai Oprea că s-a angajat la fiţuica asta, că altfel vindea şi acum cartofi în piaţă! Ce noroc pe capul nostru că ne-a arătat Libertatea cea mai penală curvă, că altfel nu aflam niciodată ce înseamnă zdreanţă! Ce noroc pe capul celor din provincie că n-au cum să întâlnească paraşuta asta pe stradă! Ce noroc pe capul Elodiei că e moartă şi a scăpat de asemenea ştiri mai mult decât senzaţionale! Ce noroc pe capul animalelor că nu pot citi asemenea fiţuici! Ce noroc pe capul chinezilor că sunt departe de noi! Şi, mai ales, ce noroc pe capul bucureştenilor îmbrăţişaţi de Alina Plugaru, că n-au luat vreo boală!

Dacă suntem un popor atât de norocos, de ce mai există încă Libertatea?